plecătură
Romanian
Etymology
From pleca + -ătură.
Noun
plecătură f (plural plecături)
- bending
Declension
Declension of plecătură
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) plecătură | plecătura | (niște) plecături | plecăturile |
genitive/dative | (unei) plecături | plecăturii | (unor) plecături | plecăturilor |
vocative | plecătură, plecăturo | plecăturilor |
References
- plecătură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN