petiță
Romanian
Etymology
From pată + -iță.
Noun
petiță f (plural petițe)
- Diminutive of pată
Declension
Declension of petiță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) petiță | petița | (niște) petițe | petițele |
genitive/dative | (unei) petițe | petiței | (unor) petițe | petițelor |
vocative | petiță, petițo | petițelor |
References
- petiță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN