pedicul
Romanian
Etymology
From French pédicule
Noun
pedicul n (plural pedicule)
- pedicel
Declension
Declension of pedicul
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) pedicul | pediculul | (niște) pedicule | pediculele |
genitive/dative | (unui) pedicul | pediculului | (unor) pedicule | pediculelor |
vocative | pediculule | pediculelor |