paing
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic *паѭокъ (*pajǫokŭ).
Noun
paing m (plural paingi)
- (obsolete) spider
Declension
Declension of paing
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) paing | paingul | (niște) paingi | paingii |
genitive/dative | (unui) paing | paingului | (unor) paingi | paingilor |
vocative | paingule | paingilor |
References
- paing in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN