otecinic
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic отечьникъ (otečĭnikŭ).
Noun
otecinic n (plural otecinice)
- (obsolete, Christianity) patericon
Declension
Declension of otecinic
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) otecinic | otecinicul | (niște) otecinice | otecinicele |
genitive/dative | (unui) otecinic | otecinicului | (unor) otecinice | otecinicelor |
vocative | otecinicule | otecinicelor |
References
- otecinic in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN