ostic
Romanian
Etymology
From ost + -ic.
Adjective
ostic m or n (feminine singular ostică, masculine plural ostici, feminine and neuter plural ostice)
- eastern
Declension
Declension of ostic
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | ostic | ostică | ostici | ostice | ||
definite | osticul | ostica | osticii | osticele | |||
genitive/ dative | indefinite | ostic | ostice | ostici | ostice | ||
definite | osticului | osticei | osticilor | osticelor |
References
- ostic in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN