ostenință
Romanian
Etymology
From osteni + -ință.
Noun
ostenință f (plural ostenințe)
- (obsolete) trorture
- effort
Declension
Declension of ostenință
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) ostenință | ostenința | (niște) ostenințe | ostenințele |
genitive/dative | (unei) ostenințe | osteninței | (unor) ostenințe | ostenințelor |
vocative | ostenință, ostenințo | ostenințelor |
References
- ostenință in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN