osteni
Romanian
Etymology
Uncertain, but probably of Slavic origin, through a root ustati, ustanon.
Verb
a osteni (third-person singular present ostenește, past participle ostenit) 4th conj.
- to tire, tire out, become tired, weary, worn out, fatigued, etc.
- Synonyms: obosi, epuiza, extenua
- (reflexive) to toil, exert oneself
Conjugation
conjugation of osteni (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a osteni | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | ostenind | ||||||
| past participle | ostenit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | ostenesc | ostenești | ostenește | ostenim | osteniți | ostenesc | |
| imperfect | osteneam | osteneai | ostenea | osteneam | osteneați | osteneau | |
| simple perfect | ostenii | osteniși | osteni | ostenirăm | ostenirăți | osteniră | |
| pluperfect | ostenisem | osteniseși | ostenise | osteniserăm | osteniserăți | osteniseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să ostenesc | să ostenești | să ostenească | să ostenim | să osteniți | să ostenească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | ostenește | osteniți | |||||
| negative | nu osteni | nu osteniți | |||||
Derived terms
- osteneală
- ostenit
See also
- istovi
- vlăgui