oluță
Romanian
Etymology
From oală + -uță.
Noun
oluță f (plural oluțe)
- Diminutive of oală
Declension
Declension of oluță
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) oluță | oluța | (niște) oluțe | oluțele |
genitive/dative | (unei) oluțe | oluței | (unor) oluțe | oluțelor |
vocative | oluță, oluțo | oluțelor |
References
- oluță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN