oltarnic
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic олътарьникъ (olŭtarĭnikŭ).
Noun
oltarnic m (plural oltarnici)
- (obsolete) priest
Declension
Declension of oltarnic
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) oltarnic | oltarnicul | (niște) oltarnici | oltarnicii |
genitive/dative | (unui) oltarnic | oltarnicului | (unor) oltarnici | oltarnicilor |
vocative | oltarnicule | oltarnicilor |
References
- oltarnic in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN