olecăitură
Romanian
Etymology
From olecăi + -tură.
Noun
olecăitură f (plural olecăituri)
- a wail
Declension
Declension of olecăitură
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) olecăitură | olecăitura | (niște) olecăituri | olecăiturile |
genitive/dative | (unei) olecăituri | olecăiturii | (unor) olecăituri | olecăiturilor |
vocative | olecăitură, olecăituro | olecăiturilor |