ocărâre
Romanian
Etymology
From ocărî + -re.
Noun
ocărâre f (plural ocărâri)
- rebuke
Declension
Declension of ocărâre
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) ocărâre | ocărârea | (niște) ocărâri | ocărârile |
genitive/dative | (unei) ocărâri | ocărârii | (unor) ocărâri | ocărârilor |
vocative | ocărâre, ocărâreo | ocărârilor |