obuz
Romanian
Etymology
From French obus.
Noun
obuz n (plural obuze)
- (military) shell (projectile)
Declension
Declension of obuz
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) obuz | obuzul | (niște) obuze | obuzele |
genitive/dative | (unui) obuz | obuzului | (unor) obuze | obuzelor |
vocative | obuzule | obuzelor |