oblăduitor
Romanian
Etymology
oblădui + -tor
Adjective
oblăduitor m or n (feminine singular oblăduitoare, masculine plural oblăduitori, feminine and neuter plural oblăduitoare)
- caring
Declension
Declension of oblăduitor
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | oblăduitor | oblăduitoare | oblăduitori | oblăduitoare | ||
definite | oblăduitorul | oblăduitoarea | oblăduitorii | oblăduitoarele | |||
genitive/ dative | indefinite | oblăduitor | oblăduitoare | oblăduitori | oblăduitoare | ||
definite | oblăduitorului | oblăduitoarei | oblăduitorilor | oblăduitoarelor |