obleagă
Romanian
Etymology
Borrowed from Old Church Slavonic облѣгати (oblěgati).
Noun
obleagă n (plural oblegi)
- (Banat, Oltenia) fallow land used as pasture
Declension
Declension of obleagă
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) obleagă | obleagăul | (niște) oblegi | oblegile |
genitive/dative | (unui) obleagă | obleagăului | (unor) oblegi | oblegilor |
vocative | obleagăule | oblegilor |
References
- obleagă in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN