năpârstoc
Romanian
Etymology
Borrowed from Bulgarian напръсток (naprǎstok).
Noun
năpârstoc m (plural năpârstoci)
- a short person
Declension
Declension of năpârstoc
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) năpârstoc | năpârstocul | (niște) năpârstoci | năpârstocii |
| genitive/dative | (unui) năpârstoc | năpârstocului | (unor) năpârstoci | năpârstocilor |
| vocative | năpârstocule | năpârstocilor | ||
References
- năpârstoc in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN