nunțiatură
Romanian
Etymology
From Italian nunziatura
Noun
nunțiatură f (plural nunțiaturi)
- nunciature
Declension
Declension of nunțiatură
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) nunțiatură | nunțiatura | (niște) nunțiaturi | nunțiaturile |
genitive/dative | (unei) nunțiaturi | nunțiaturii | (unor) nunțiaturi | nunțiaturilor |
vocative | nunțiatură, nunțiaturo | nunțiaturilor |