norveg
Romanian
Etymology
From Norvegia.
Noun
norveg m (plural norvegi)
- (obsolete) Norwegian
Declension
Declension of norveg
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) norveg | norvegul | (niște) norvegi | norvegii |
genitive/dative | (unui) norveg | norvegului | (unor) norvegi | norvegilor |
vocative | norvegule | norvegilor |
References
- norveg in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN