nomarh
Romanian
Etymology
From French nomarque.
Noun
nomarh m (plural nomarhi)
- nomarch
Declension
Declension of nomarh
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) nomarh | nomarhul | (niște) nomarhi | nomarhii |
genitive/dative | (unui) nomarh | nomarhului | (unor) nomarhi | nomarhilor |
vocative | nomarhule | nomarhilor |