antecedență
Romanian
Etymology
From French antécédence
Noun
antecedență f (plural antecedențe)
- antecedence
Declension
Declension of antecedență
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) antecedență | antecedența | (niște) antecedențe | antecedențele |
| genitive/dative | (unei) antecedențe | antecedenței | (unor) antecedențe | antecedențelor |
| vocative | antecedență, antecedențo | antecedențelor | ||