nepriitor
Romanian
Etymology
From ne- + priitor.
Adjective
nepriitor m or n (feminine singular nepriitoare, masculine plural nepriitori, feminine and neuter plural nepriitoare)
- enemy
Declension
Declension of nepriitor
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | nepriitor | nepriitoare | nepriitori | nepriitoare | ||
definite | nepriitorul | nepriitoarea | nepriitorii | nepriitoarele | |||
genitive/ dative | indefinite | nepriitor | nepriitoare | nepriitori | nepriitoare | ||
definite | nepriitorului | nepriitoarei | nepriitorilor | nepriitoarelor |
Noun
nepriitor m (plural nepriitori)
- enemy, wrongdoer
Declension
Declension of nepriitor
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) nepriitor | nepriitorul | (niște) nepriitori | nepriitorii |
genitive/dative | (unui) nepriitor | nepriitorului | (unor) nepriitori | nepriitorilor |
vocative | nepriitorule | nepriitorilor |
References
- nepriitor in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN