neomenime
Romanian
Etymology
From ne- + omenime.
Noun
neomenime f (plural neomenimi)
- ruthlessness
Declension
Declension of neomenime
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) neomenime | neomenimea | (niște) neomenimi | neomenimile |
genitive/dative | (unei) neomenimi | neomenimii | (unor) neomenimi | neomenimilor |
vocative | neomenime, neomenimeo | neomenimilor |
References
- neomenime in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN