măscăriciune
Romanian
Etymology
From măscări + -ciune.
Noun
măscăriciune f (plural măscăriciuni)
- obscenity
Declension
Declension of măscăriciune
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) măscăriciune | măscăriciunea | (niște) măscăriciuni | măscăriciunile |
genitive/dative | (unei) măscăriciuni | măscăriciunii | (unor) măscăriciuni | măscăriciunilor |
vocative | măscăriciune, măscăriciuneo | măscăriciunilor |