măscurel
Romanian
Etymology
From mascur + -el.
Noun
măscurel m (plural măscurei)
- Diminutive of mascur
Declension
Declension of măscurel
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) măscurel | măscurelul | (niște) măscurei | măscureii |
genitive/dative | (unui) măscurel | măscurelului | (unor) măscurei | măscureilor |
vocative | măscurelule | măscureilor |