mărțânioară
Romanian
Etymology
From mărțână + -ioară.
Noun
mărțânioară f (plural mărțânioare)
- Diminutive of mărțână
Declension
Declension of mărțânioară
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) mărțânioară | mărțânioara | (niște) mărțânioare | mărțânioarele |
genitive/dative | (unei) mărțânioare | mărțânioarei | (unor) mărțânioare | mărțânioarelor |
vocative | mărțânioară, mărțânioaro | mărțânioarelor |
References
- mărțânioară in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN