mărșăluire
Romanian
Etymology
mărșălui + -re
Noun
mărșăluire f (plural mărșăluiri)
- marching
Declension
Declension of mărșăluire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) mărșăluire | mărșăluirea | (niște) mărșăluiri | mărșăluirile |
genitive/dative | (unei) mărșăluiri | mărșăluirii | (unor) mărșăluiri | mărșăluirilor |
vocative | mărșăluire, mărșăluireo | mărșăluirilor |