mărtăcel
Romanian
Etymology
From mărtac + -el.
Noun
mărtăcel m (plural mărtăcei)
- Diminutive of mărtac
Declension
Declension of mărtăcel
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) mărtăcel | mărtăcelul | (niște) mărtăcei | mărtăceii |
genitive/dative | (unui) mărtăcel | mărtăcelului | (unor) mărtăcei | mărtăceilor |
vocative | mărtăcelule | mărtăceilor |