mărmurire
Romanian
Etymology
From mărmuri + -re.
Noun
mărmurire f (plural mărmuriri)
- bedazzling
Declension
Declension of mărmurire
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) mărmurire | mărmurirea | (niște) mărmuriri | mărmuririle |
genitive/dative | (unei) mărmuriri | mărmuririi | (unor) mărmuriri | mărmuririlor |
vocative | mărmurire, mărmurireo | mărmuririlor |
References
- mărmurire in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN