mărgăritărel
Romanian
Etymology
mărgăritar + -el
Noun
mărgăritărel n (plural mărgăritărele)
- Diminutive of mărgăritar; small pearl
Declension
Declension of mărgăritărel
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) mărgăritărel | mărgăritărelul | (niște) mărgăritărele | mărgăritărelele |
genitive/dative | (unui) mărgăritărel | mărgăritărelului | (unor) mărgăritărele | mărgăritărelelor |
vocative | mărgăritărelule | mărgăritărelelor |