mălinior
Romanian
Etymology
From mălin + -ior.
Noun
mălinior m (plural măliniori)
- Diminutive of mălin
Declension
Declension of mălinior
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) mălinior | măliniorul | (niște) măliniori | măliniorii |
genitive/dative | (unui) mălinior | măliniorului | (unor) măliniori | măliniorilor |
vocative | măliniorule | măliniorilor |
References
- mălinior in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN