măiestreț
Romanian
Etymology
măiestru + -eț
Adjective
măiestreț m or n (feminine singular măiestreață, masculine plural măiestreți, feminine and neuter plural măiestrețe)
- skillfully
Declension
Declension of măiestreț
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative | indefinite | măiestreț | măiestreață | măiestreți | măiestrețe | ||
definite | măiestrețul | măiestreața | măiestreții | măiestrețele | |||
genitive/ dative | indefinite | măiestreț | măiestrețe | măiestreți | măiestrețe | ||
definite | măiestrețului | măiestreței | măiestreților | măiestrețelor |