măcăit
Romanian
Etymology
Past participle of măcăi.
Noun
măcăit n (plural măcăituri)
- quack
Declension
Declension of măcăit
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) măcăit | măcăitul | (niște) măcăituri | măcăiturile |
genitive/dative | (unui) măcăit | măcăitului | (unor) măcăituri | măcăiturilor |
vocative | măcăitule | măcăiturilor |
Verb
măcăit (past participle of măcăi)
- past participle of măcăi