mânzi
Romanian
Etymology
From mânz.
Verb
a mânzi (third-person singular present mânzește, past participle mânzit) 4th conj.
- to fecundate (about horses)
Conjugation
conjugation of mânzi (fourth conjugation, -esc- infix)
infinitive | a mânzi | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
gerund | mânzind | ||||||
past participle | mânzit | ||||||
number | singular | plural | |||||
person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | mânzesc | mânzești | mânzește | mânzim | mânziți | mânzesc | |
imperfect | mânzeam | mânzeai | mânzea | mânzeam | mânzeați | mânzeau | |
simple perfect | mânzii | mânziși | mânzi | mânzirăm | mânzirăți | mânziră | |
pluperfect | mânzisem | mânziseși | mânzise | mânziserăm | mânziserăți | mânziseră | |
subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
present | să mânzesc | să mânzești | să mânzească | să mânzim | să mânziți | să mânzească | |
imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
affirmative | mânzește | mânziți | |||||
negative | nu mânzi | nu mânziți |
References
- mânzi in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN