mânere
Romanian
Etymology
From mânea.
Noun
mânere f (plural mâneri)
- stopping for the night
Declension
Declension of mânere
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) mânere | mânerea | (niște) mâneri | mânerile |
genitive/dative | (unei) mâneri | mânerii | (unor) mâneri | mânerilor |
vocative | mânere, mânereo | mânerilor |
References
- mânere in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN