mânare
Romanian
Noun
mânare f (plural mânări)
- Obsolete form of mâner.
Declension
Declension of mânare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) mânare | mânarea | (niște) mânări | mânările |
genitive/dative | (unei) mânări | mânării | (unor) mânări | mânărilor |
vocative | mânare, mânareo | mânărilor |
References
- mânare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN