muțire
Romanian
Etymology
muți + -re
Noun
muțire f (plural muțiri)
- muting
Declension
Declension of muțire
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) muțire | muțirea | (niște) muțiri | muțirile |
| genitive/dative | (unei) muțiri | muțirii | (unor) muțiri | muțirilor |
| vocative | muțire, muțireo | muțirilor | ||