muștrului
Romanian
Etymology
From muștru + -ului.
Verb
a muștrului (third-person singular present muștruluiește, past participle muștruluit) 4th conj.
- to give military instruction
- to rebuke, to reprimand
- to beat
Conjugation
conjugation of muștrului (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a muștrului | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | muștruluind | ||||||
| past participle | muștruluit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | muștruluiesc | muștruluiești | muștruluiește | muștruluim | muștruluiți | muștruluiesc | |
| imperfect | muștruluiam | muștruluiai | muștruluia | muștruluiam | muștruluiați | muștruluiau | |
| simple perfect | muștruluii | muștruluiși | muștrului | muștruluirăm | muștruluirăți | muștruluiră | |
| pluperfect | muștruluisem | muștruluiseși | muștruluise | muștruluiserăm | muștruluiserăți | muștruluiseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să muștruluiesc | să muștruluiești | să muștruluiască | să muștruluim | să muștruluiți | să muștruluiască | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | muștruluiește | muștruluiți | |||||
| negative | nu muștrului | nu muștruluiți | |||||