munte
Afrikaans
Noun
munte
- plural of munt
Aromanian
Noun
munte
- Alternative form of munti
Dutch
Pronunciation
Audio (file)
Verb
munte
- (archaic) singular present subjunctive of munten
Italian
Verb
munte f
- Plural of munto
Romanian
Etymology
From Latin montem, accusative of mōns, from Proto-Indo-European *men-.
Pronunciation
- IPA(key): /ˈmuntɛ/
Noun
munte m (plural munți)
- mountain
Declension
declension of munte
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) munte | muntele | (niște) munți | munții |
genitive/dative | (unui) munte | muntelui | (unor) munți | munților |
vocative | munte | munților |
Derived terms
- muntean
- muntar
- muntenesc
- Muntenia
Related terms
- muncel
- muntos
- montan