muncușoară
Romanian
Etymology
muncă + -ușoară
Noun
muncușoară f (plural muncușoare)
- Diminutive of muncă; small work
Declension
Declension of muncușoară
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) muncușoară | muncușoara | (niște) muncușoare | muncușoarele |
genitive/dative | (unei) muncușoare | muncușoarei | (unor) muncușoare | muncușoarelor |
vocative | muncușoară, muncușoaro | muncușoarelor |