mulțămitoriu
Romanian
Adjective
mulțămitoriu m or n (feminine singular mulțămitorie, plural mulțămitorii)
- Obsolete form of mulțumitor.
Declension
Declension of mulțămitoriu
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative | indefinite | mulțămitoriu | mulțămitorie | mulțămitorii | mulțămitorii | ||
| definite | mulțămitoriul | mulțămitoria | mulțămitoriii | mulțămitoriile | |||
| genitive/ dative | indefinite | mulțămitoriu | mulțămitorii | mulțămitorii | mulțămitorii | ||
| definite | mulțămitoriului | mulțămitoriei | mulțămitoriilor | mulțămitoriilor | |||
References
- mulțămitoriu in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN