moneră
Romanian
Etymology
From French monère.
Noun
moneră f (plural monere)
- moneran
Declension
Declension of moneră
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) moneră | monera | (niște) monere | monerele |
genitive/dative | (unei) monere | monerei | (unor) monere | monerelor |
vocative | moneră, monero | monerelor |