molătate
Romanian
Etymology
From moale + -ătate.
Noun
molătate f (plural molătăți)
- sluggishness
Declension
Declension of molătate
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) molătate | molătatea | (niște) molătăți | molătățile |
genitive/dative | (unei) molătăți | molătății | (unor) molătăți | molătăților |
vocative | molătate, molătateo | molătăților |
References
- molătate in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN