mișca
See also: mișcă
Romanian
Etymology
Etymology uncertain. Possibly from Vulgar Latin root *miscicāre, from Latin miscīre ("to agitate, mix") or from a derivative of miscēre.
Pronunciation
- IPA(key): [miʃˈka]
Verb
a mișca (third-person singular present mișcă, past participle mișcat) 1st conj.
- (transitive; intransitive; reflexive with accusative) to move
Conjugation
conjugation of mișca (first conjugation, no infix)
| infinitive | a mișca | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | mișcând | ||||||
| past participle | mișcat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | mișc | miști | mișcă | mișcăm | mișcați | mișcă | |
| imperfect | mișcam | mișcai | mișca | mișcam | mișcați | mișcau | |
| simple perfect | mișcai | mișcași | mișcă | mișcarăm | mișcarăți | mișcară | |
| pluperfect | mișcasem | mișcaseși | mișcase | mișcaserăm | mișcaserăți | mișcaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să mișc | să miști | să miște | să mișcăm | să mișcați | să miște | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | mișcă | mișcați | |||||
| negative | nu mișca | nu mișcați | |||||
Derived terms
- mișcare
See also
- muta