minunăție
Romanian
Etymology
From minunat + -ie.
Noun
minunăție f (plural minunății)
- wonder, marvel, prodigy, wonderful thing
Declension
declension of minunăție
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) minunăție | minunăția | (niște) minunății | minunățiile |
genitive/dative | (unei) minunății | minunăției | (unor) minunății | minunățiilor |
vocative | minunăție, minunățio | minunățiilor |
Synonyms
- minune
- năzdrăvănie