minciunică
Romanian
Etymology
From minciună + -ică.
Noun
minciunică f (plural minciunele)
- Diminutive of minciună
Declension
Declension of minciunică
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) minciunică | minciunica | (niște) minciunele | minciunelele |
| genitive/dative | (unei) minciunele | minciunelei | (unor) minciunele | minciunelelor |
| vocative | minciunică, minciunico | minciunelelor | ||