miliționer
Romanian
Etymology
Borrowed from Russian милиционер (milicioner).
Noun
miliționer m (plural miliționeri)
- (obsolete) police officer, policeman, militsia officer (during the Soviet period and in some post-Soviet successor states)
Declension
Declension of miliționer
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) miliționer | miliționerul | (niște) miliționeri | miliționerii |
genitive/dative | (unui) miliționer | miliționerului | (unor) miliționeri | miliționerilor |
vocative | miliționerule | miliționerilor |
References
- miliționer in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN