mierare
Romanian
Noun
mierare f (plural mierări)
- Obsolete form of mirare.
Declension
Declension of mierare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) mierare | mierarea | (niște) mierări | mierările |
genitive/dative | (unei) mierări | mierării | (unor) mierări | mierărilor |
vocative | mierare, mierareo | mierărilor |
References
- mierare in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN