mestecător
Romanian
Etymology
mesteca + -ător
Noun
mestecător n (plural mestecătoare)
- chewer
Declension
Declension of mestecător
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) mestecător | mestecătorul | (niște) mestecătoare | mestecătoarele |
genitive/dative | (unui) mestecător | mestecătorului | (unor) mestecătoare | mestecătoarelor |
vocative | mestecătorule | mestecătoarelor |