maronit
Romanian
Etymology
Borrowed from French maronite.
Noun
maronit m (plural maroniți)
- Maronite
Declension
Declension of maronit
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) maronit | maronitul | (niște) maroniți | maroniții |
genitive/dative | (unui) maronit | maronitului | (unor) maroniți | maroniților |
vocative | maronitule | maroniților |
References
- maronit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN