lătățime
Romanian
Etymology
From lat + -ățime.
Noun
lătățime f (plural lătățimi)
- (dated) latitude
Declension
Declension of lătățime
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) lătățime | lătățimea | (niște) lătățimi | lătățimile |
genitive/dative | (unei) lătățimi | lătățimii | (unor) lătățimi | lătățimilor |
vocative | lătățime, lătățimeo | lătățimilor |
References
- lătățime in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN